marți, 7 decembrie 2010

Înfășurat


Știam că mă voi întoarce trist din călătoria în nord(nord-ul Israelului).Am fost în zona incendiului care a făcut acolo ravagii timp de 4 zile.Focul a mistuit viețile a 42 de oameni și a transformat în scrum 5 milioana de copaci(din 24 de milioane).Au ars aproape 21%(50.000.000 de m.p.) din pădurile de pe muntele Carmel.Au ars în întregime 70 de case și altele 180 au fost distruse parțial.Au fost afectate 4 localiatăți dintre care un internat/orfelinat care era casa a 500 de copii și tineri,o parte orfani,de diferite vârste.A fost distrus parțial și un muzeu de cutii muzicale(flașnete) antice.Ceea ce s-a salvat,cu eforturi supra omenești,a fost o rezervație de animale în pericol de dispariție.Revoltător este faptul că toate acestea s-au întâmplat și au ajuns la asemenea proprții din cauza neglijenței și a delăsării de ani de zile,mulți ani de zile,a modernizării serviciilor de pompieri.Cât de revoltător poate să fie !!!

20 de comentarii:

  1. Căldura căminului tău să-ţi readucă liniştea după prăpădul văzut. Nietzsche spunea că Pământul este o piele. Iar această piele are boli.Omul este una din aceste boli.Din nepăsare, din reavoinţă se transformă într-o fabrică de necazuri.
    Pariază în continuare pe lucrurile mici şi aparent neimportante, care te vor ajuta să-ţi regăseşti zâmbetul. Bun venit!

    RăspundețiȘtergere
  2. trist foarte trist de ce a trebuit sa se intample asta...?Dumnezeu sa ii aiba in grija pe cei ce nu mai sunt,iar ce cei ce au scapat sa ii ajute sa treaca peste acest obstacol...:(

    RăspundețiȘtergere
  3. Deci, delasare aveti si voi? Credeam ca numai pe la noi este asa ceva!

    RăspundețiȘtergere
  4. Mulțumesc mult Irina.Bun sfat mi-ai dat și-l voi lua cu două mâini.Mă voi strădui să-l pun în practică.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mulțumesc Gabriela.Să dea Dumnezeu așa să fie!

    RăspundețiȘtergere
  6. Am zâmbit Zamfire.Știi tu ce zâmbet am zâmbit. Eu știu deja că relele nu sunt niciodată numai într-un singur loc.Și cu toate acestea nu-i pic de consolare în faptul că și la alții e anapoda și delăsare și neglijență și nepăsare

    RăspundețiȘtergere
  7. :(sa speram ca tot mai multe persoane au constientizat efectul acestei delasari si ca pe viitor vor lua masuri

    RăspundețiȘtergere
  8. Ar fi tare bine să fie așa,dar eu sunt cam sceptic Aripi de Fluture.

    RăspundețiȘtergere
  9. Prea multe pierderi... Sper ca măcar pe viitor să se tragă învăţăminte din ceea ce s-a întâmplat acolo şi poate nu se va mai repeta vreodată tragedia.

    RăspundețiȘtergere
  10. Mare păcat... Unde nu-s inundații, e foc. Natura nu poate fi ținută în frâu de om. Sau cum spui tu, e delăsare...
    Frumoasă fotografie!

    RăspundețiȘtergere
  11. Bine ar fi Carmen,să fie învățătură.Și eu sper.

    RăspundețiȘtergere
  12. Da Mirela,e greu să meargă lucrurile bine.Dacă nu e un necaz sau altul de la natură fac oamenii ceva „inteligent” să fie action.

    RăspundețiȘtergere
  13. Super fain macro, super trista poveste.

    RăspundețiȘtergere
  14. Mulțumesc turistclujan de apreciere.Adevărat e tare tristă toată povestea asta.

    RăspundețiȘtergere
  15. Sunt multe lucruri care ma-ntristeaza, si de aceea azi voi fi off-topic, ca ti-am zarit fotografia si sunt placut surprins :)
    Mi te inchipuiam un pusti, la un moment dat, ma crezi? ;)

    RăspundețiȘtergere
  16. Sper că e un compliment,Teo :D,spiritul tineresc.M-au mai atenționat pe mine(chiar prințesa consoartă mi-a zis)să nu fiu infantil.Teo,„puștiulică” face 62(nu 26)la vară!Sănătoși să fim ;))

    RăspundețiȘtergere
  17. Multi inainte, dragul meu, esti mult mai tanar decat 26-n tolba sufletului tau :) Ma bucur ca te-am cunoscut, sincer :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Mulțumesc pentru urare,Teo.Mă voi strădui din răsputeri așa să fie :D,că n-am ce pierde.Ne bucurăm reciproc de cunoștință !

    RăspundețiȘtergere
  19. Tristetea ne pandeste de peste tot...Lumea nu este asa cum ne-am imaginat-o sau cum am dori sa fie...
    Lupte, dezastre, boli ...toate sunt la ordinea zilei si e greu sa pastrezi un echilibru!
    Oare fotografia sa ajute la ceva?

    RăspundețiȘtergere
  20. Eu cred ,Wind,că ne ajuntă fotografia.Se prinde ceva ,se transmite mesajul.E greu să păstrezi echilibrul,dar nu este altă cale.Tot echilibrul este scopul.

    RăspundețiȘtergere