Aici se vede modestul meu început.Cu acest Canon Power Shot A 540 a început aventura. Aparatul de fotografiat ar fi trebuit inițial să fie cadoul soacrei mele.
Am achiziționat apoi acest micuț și drăguț Panasonic DMC-LZ5. Îmi este drag și în ziua de astăzi.
Amintindu-mi de dragostea pentru Panasonic(Made in Japan),m-am trezit în brațe cu un Panasonic DMC-FZ 18.Astfel stând lucrurile am scos la pensie DMC-LZ 5-ul.În semn de recunoștință și acum uneori la sfârșit de săptămână îl scot la plimbare să nu creadă că l-am uitat,pentru că nu l-am uitat.
M-am resemnat și mi-am promis că nu mai încerc. Ne având ce să mai fac și aflându-mă într-un real moment de stres mi-am îmbunat sufletul cumpărându-mi un nou Canon. Canon-ul cumpărat de data aceasta, față de primul are alte litere și cifre care-i însoțesc numele.Astfel m-am ales cu actuala mea închipuitoare,acest simpatic Canon EOS 500D.Relația noastră este în stare foarte incipientă.Nu domnește o înțelegera perfectă între noi,dar eu sper că suntem pe drumul bun și armonia se va cuibări între noi înflăcărând relația de curând înfiripată.
Postări
frumoasa evolutie...tehnica evolueaza si sa vrem si nu putem sta pe loc...
RăspundețiȘtergereAșa este,Gabriela,o clipă nu putem sta pe loc...
RăspundețiȘtergereEhe... Secretosule, ai început foarte bine în comparaţie cu mine. Dacă aş arăta primul meu aparat foto, care era cu film, vei crede că l-am luat de la rebuturi. Dar eram cea mai fericită, însă pe ascuns visam la unul digital. Destul de târziu am reuşit să-mi permit unul. Şi ce fericită am fost şi atunci, chiar dacă nu era o marcă cunoscută. Toate fotografiile de pe blog, de la început şi până astă-vară, adică până la cele din Sibiu de anul ăsta, cu el le-am făcut. Era sărăcuţul de el un Genius G-Shot P6533 şi cât i-am mai forţat limitele. Uneori mă enervam că nu-mi oferă ce doream, alteori eram atât de mândră de el. Deja îmi doream altceva, simţind că acesta mă limitează foarte mult. Am ajuns astfel ca în primăvara acestui an să intru în posesia unui Nikon D3000. Sunt încă la început cu el şi sunt convinsă că n-am ajuns să-i testez toate calităţile. Şi din nou sunt fericită. :) Fiind vorba de un DSLR, sper ca luna asta, cu un pic de noroc, să achiziţionez şi un teleobiectiv. Ce să-i faci dacă pasiunea-i mare? :)
RăspundețiȘtergereDa,Carmen,am început cu aparat mai bun.Pe vremea când tu aveai aparatul foto cu film eu nici nu îmi puteam închipui că vreodată voi ține în mână un aparat de fotografiat.Era exclus.Faptul că ai făcut acele fotografii cu acel aparat fotografic îți mare mare cinste și dovedește cât de talentată ești.Îți doresc să reușești să-ți achizițiozi teleobiectivul dorit și atunci vei fi și mai fericită.Știu exact despre ce vorbești când vorbești despre pasiune.La mine uneori e aproape obsesiei.
RăspundețiȘtergere