vineri, 12 noiembrie 2010

Hobby or not to be ! (2)-Aparatele

Aici se vede modestul meu început.Cu acest Canon Power Shot A 540 a început aventura. Aparatul de fotografiat ar fi trebuit inițial să fie cadoul soacrei mele.
Am achiziționat apoi acest micuț și drăguț Panasonic DMC-LZ5. Îmi este drag și în ziua de astăzi.
În viața noastră intră apoi un Kodak.L-am folosit împreună cu Prințesa Consoartă.Întrecerea cu el am pierdut-o.El a cucerit inima Consoartei și a devenit „Scumpul de el”. Îi este credincioasă lui,până la sfârșit.Nu vrea altul.Nici nu se gândește la o aventură cu altul.Mna bine,eu ce mai pot să zic.Am hotărât să merg mai departe.

Amintindu-mi de dragostea pentru Panasonic(Made in Japan),m-am trezit în brațe cu un Panasonic DMC-FZ 18.Astfel stând lucrurile am scos la pensie DMC-LZ 5-ul.În semn de recunoștință și acum uneori la sfârșit de săptămână îl scot la plimbare să nu creadă că l-am uitat,pentru că nu l-am uitat.
După asta am făcut ultima încercare să-mi conving Doamna să părăsească Kodak-ul EasyShare Z612.N-a fost easy,ce să zic.Am achiziționat ceea ce îmi părea ispita maximă și supremă.I-am cumpărat un Nikon CoolPix P 90.Dar nimic,nada. Credincioasă și atașată făra margini,până la sfârșit.


M-am resemnat și mi-am promis că nu mai încerc. Ne având ce să mai fac și aflându-mă într-un real moment de stres mi-am îmbunat sufletul cumpărându-mi un nou Canon. Canon-ul cumpărat de data aceasta, față de primul are alte litere și cifre care-i însoțesc numele.Astfel m-am ales cu actuala mea închipuitoare,acest simpatic Canon EOS 500D.Relația noastră este în stare foarte incipientă.Nu domnește o înțelegera perfectă între noi,dar eu sper că suntem pe drumul bun și armonia se va cuibări între noi  înflăcărând relația de curând înfiripată.





Dacă vorbim despre hobby,se întrezărește începutul/baza unei colecții de aparate de fotografiat.Nu este un lucru exclus.În trecut am mai cochetat cu această idee.

4 comentarii:

  1. frumoasa evolutie...tehnica evolueaza si sa vrem si nu putem sta pe loc...

    RăspundețiȘtergere
  2. Așa este,Gabriela,o clipă nu putem sta pe loc...

    RăspundețiȘtergere
  3. Ehe... Secretosule, ai început foarte bine în comparaţie cu mine. Dacă aş arăta primul meu aparat foto, care era cu film, vei crede că l-am luat de la rebuturi. Dar eram cea mai fericită, însă pe ascuns visam la unul digital. Destul de târziu am reuşit să-mi permit unul. Şi ce fericită am fost şi atunci, chiar dacă nu era o marcă cunoscută. Toate fotografiile de pe blog, de la început şi până astă-vară, adică până la cele din Sibiu de anul ăsta, cu el le-am făcut. Era sărăcuţul de el un Genius G-Shot P6533 şi cât i-am mai forţat limitele. Uneori mă enervam că nu-mi oferă ce doream, alteori eram atât de mândră de el. Deja îmi doream altceva, simţind că acesta mă limitează foarte mult. Am ajuns astfel ca în primăvara acestui an să intru în posesia unui Nikon D3000. Sunt încă la început cu el şi sunt convinsă că n-am ajuns să-i testez toate calităţile. Şi din nou sunt fericită. :) Fiind vorba de un DSLR, sper ca luna asta, cu un pic de noroc, să achiziţionez şi un teleobiectiv. Ce să-i faci dacă pasiunea-i mare? :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Da,Carmen,am început cu aparat mai bun.Pe vremea când tu aveai aparatul foto cu film eu nici nu îmi puteam închipui că vreodată voi ține în mână un aparat de fotografiat.Era exclus.Faptul că ai făcut acele fotografii cu acel aparat fotografic îți mare mare cinste și dovedește cât de talentată ești.Îți doresc să reușești să-ți achizițiozi teleobiectivul dorit și atunci vei fi și mai fericită.Știu exact despre ce vorbești când vorbești despre pasiune.La mine uneori e aproape obsesiei.

    RăspundețiȘtergere