Gelee Royale - Elixirul Naturii
-
Cei care îmi vizitează blogul regulat poate au observat că săptămâna
trecută nu am activat.
Am fost în concediu medical trei zile și încă două zile m-am ți...
Acum 14 ore
a reusit pana la urma...bravo lui ca e hotarat...si mnacacios :))
RăspundețiȘtergeretare dulce e :)
Micuţul seamănă atât de bine cu motănelul pe care l-am avut... Aaah, pozele, în succesiunea lor, sunt teribile, de o mare, expresivă sensibilitate.
RăspundețiȘtergereMulţumesc, fără să ştiţi, mi-aţi făcut un dar frumos... Să aveţi o săptămână minunată!
S-a chinuit el un pic, dar a reusit pana la urma :))
RăspundețiȘtergereA vrut la mama... dar parca mai era ceva p-acolo :))
Cred ca ar trebui sa pui peste tot camere cu senzor de miscare,ca sa poti prinde toate "intimplarile" cu pisicutele tale.
RăspundețiȘtergereScumpele de ele! Succesiunea de imagini este foarte reuşită, redă excelent mişcarea, dinamismul. Felicitări pentru răbdare. Cred că ajută şi aparatul, rafalele sunt uneori dificil de luat.
RăspundețiȘtergerePozele cu căţeluşi sunt mult mai frumoase! - aşa m-a rugat Ulise să-ţi comunic!
RăspundețiȘtergereDacă promiţi că nu mă spui, recunosc că-mi plac mâţele tale.
Noa serbus. Până să ajungă şi el la porţia de lapte s-a lins pe bot.
RăspundețiȘtergereSe-cret mi-a fost asa de dor de imaginile si de blogul tau ! Am revenit acasa ! pana joi cand avem urmatoare runda de chimio . Pisicutele sunt foarte dragute , i le-öam aratat si Theodorei ptr ca sunt animalele ei preferate . :)
RăspundețiȘtergereSuperbe imagini...
RăspundețiȘtergerele place să fie pozate!
O săptămână frumoasă!
Ce dulce e puiuţul! Cum să nu vrea la mami, când mami papă cu aşa poftă... :D
RăspundețiȘtergereSUPER, SUPERBE!!!
RăspundețiȘtergerePandhora,din păcate este cel mai fricos pisoi dintre cei mici care sunt aici.Primul care fuge și se ascunde.De asta cred că e măsculel :D!
RăspundețiȘtergereMulțumesc Danielle Wolf.M-am bucurat că ți-a plăcut postarea.O săptămină minunată îți doresc și ție.
RăspundețiȘtergereLillee,sigur s-a chinuit puțin să fie lângă mama și a reușit!
RăspundețiȘtergereAaa,nu,bobițele nu aveau nicio importanță pentru el :))!
fosile,zău că aș pune dacă aș avea aparate cu senzor,dar atunci ar dispărea o parte din plăcerea de a fotografia.
RăspundețiȘtergereMulțumesc Max Peter.Dacă nu-i nevoie de bliț,aparatul trage rafale aproape nelimitat.
RăspundețiȘtergereNiciun cuvânt nu va ajunge la urechile lui Ulise,Zamfir de Turda!
RăspundețiȘtergereGarantat!
Servus,abbilbal.
RăspundețiȘtergereA mai rămas puțin și pentru micuțul cățărător!
S-a făcut dreptate.
Ooo!Bun venit Alm.Mă bucur că starea lucrurilor este astfel că ai avut răgazul și voința să treci pe bloguri!Sper că într-adevăr este așa și că va continua să fie.Țin pumnii și mă rog pentru reușita tratamentului lui Theo!
RăspundețiȘtergereMulțumesc ELENA.Ca să fiu corect,trebuie să spun că s-au obișnuit cu prezența mea și cu zgomotul făcut de aparatul de fotografiat!Deja nu fug să se ascundă la prima mișcare.
RăspundețiȘtergereAdevărat Carmen,el este cel mai mămos puiuț și cel mai frumușel dintre ei.
RăspundețiȘtergereMulțumesc CELLA!
RăspundețiȘtergereimi place perseverenta :)
RăspundețiȘtergereSophie,ăsta micu' e perseverent,dar puțin fricos:))!
RăspundețiȘtergere